Mircea Banias la Forumul Crans Montana

 

banias

 

 

„Senatorul ALDE de Constanța, Mircea Banias, a participat în perioada 29 iunie – 1 iulie la a 27-a sesiune plenară a Forumului Crans Montana, organizat la Viena sub inaltul patronaj al domnului Heinz Fischer, Președintele Republicii Austria.

Subiectele incluse pe agenda Forumului au avut ca temă securitatea energetică și energia regenerabilă, rolul, evoluția și influența Europei Centrale și de Est în economia mondială, problema migrației din Europa, discuții pe tema infrastructurii și transporturilor, lupta împotriva infracțiunilor economice și împotriva terorismului, noi tipuri de diplomație etc.

La dezbateri au participat personalități din Europa și nu numai, printre care se pot număra și domnul Filip Vujanovic, Președintele statului Muntenegru, domnul Bujar Nishani, Președintele Republicii Albania și mulți alții.

În cadrul lucrarilor plenare, domnul senator Banias a ținut o prelegere pe tema diplomației parlamentare și a rolului parlamentarului diplomat, referindu-se la specificul activitatii acestuia, „mai putin îngrădită în manifestările sale, spre deosebire de munca unui diplomat de carieră. Acțiunea diplomatică a parlamentarului nu necesită neaparat conformarea la rigorile conduitei diplomatice, așa cum este aceasta consacrată prin normele dreptului internațional, ci se poate manifesta atat într-un cadru instituționalizat, cat si într-un cadru mai personal. Explorarea terenului mult mai fertil al relațiilor inter-personale între parlamentari ce împărtășesc preocupari comune, participă la seminarii și adunări centrate pe problemele pe care ei sunt interesați, poate duce la o evoluție a relațiilor între țări dincolo de rezultatele realizabile doar prin diplomația tradițională.”.”

sursa: www.constanteanul.com

Posted in Fără categorie | Leave a comment

Alegerile autorităţilor locale – între reprezentativitate şi deciziile CCR

Declaratie politica sustinuta in plenul Senatului, 10.02.2016

Prin declaraţia mea politică de astăzi, intitulată „Alegerile autorităţilor locale – între reprezentativitate şi deciziile CCR”, doresc să atrag atenţia asupra situaţiei în care ne aflăm în ceea ce priveşte alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

In prezent asistăm la o amplă dezbatere, atât în Parlament, cât şi în presă, pe subiectul alegerilor locale. Schimbarea sistemului electoral pentru a permite alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin în loc de două, cum a fost până de curând, a stârnit multe controverse la momentul adoptării, precum şi discuţii aprinse.

Niciunul din cele două sisteme de vot, într-un singur tur sau în două tururi, nu este inerent mai bun sau mai rău decât celălalt. Diferenţa fundamentală dintre cele două sisteme electorale este asigurarea, în cazul sistemului de vot „câştigătorul ia totul”, a unei mai bune guvemabilităţi, obţinută cu costul reducerii diversităţii mediului politic. în sistemul de vot majoritar au şanse reale de victorie în alegeri doar candidaţii cu sprijinul unui partid mare sau cu o susţinere puternică în cadrul comunităţii în care candidează. Avantajul alegerii în două tururi este o mai bună reprezentativitate şi legitimitate a candidatului care câştigă alegerile.

Poziţia mea, cât şi a partidului din care fac parte, este în favoarea alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Consider că o mai bună reprezentare a comunităţii este foarte importantă pentru un candidat la funcţia de primar şi pentru sănătatea sistemului democratic în general. Cu toate acestea, în prezent ne aflăm în situaţia în care nu mai putem şi nu ar fi de bun augur, din punct de vedere politic şi al bunelor practici democratice, să schimbăm modul de alegere a primarilor cu doar patru luni înaintea alegerilor locale din 2016.

In urma dezbaterilor unei comisii comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în care au fost prezente toate forţele politice parlamentare, în timpul cărora s-au putut depune amendamente şi propuneri, a rezultat prezentul pachet de legi electorale care a fost validat de votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Din moment ce legea electorală este de competenţa exclusivă a Legislativului, nu cred că ar trebui nici măcar să se pună problema intervenţiei Guvernului asupra cadrului legislativ electoral.

în ciuda faptului că există dorinţa realizării modificărilor legislative pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, punerea lor în practică cu patru luni înainte de alegerile locale nu este doar inoportună, ci şi descurajată de Curtea Constituţională a României şi de Comisia de la Veneţia. în raportul explicativ al Codului de bune practici în materie electorală, cea din urmă statuează asupra necesităţii asigurării stabilităţii legii electorale: „Elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale, nu ar trebui să poată fi amendate înainte cu maximum un an până la alegeri.”

Aceste recomandări sunt întărite şi de Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 460/2014, în care este, de asemenea, invocată Decizia nr. 471/2013, care reţine că „actele Comisiei, chiar dacă au valoare de recomandare, nu pot fi ignorate, deoarece încorporează o bogată practică a statelor democratice”.

în concluzie, stimaţi colegi, există dorinţa politică, atât din partea ALDE, cât şi a celorlalte partide, pentru revenirea la sistemul electoral cu alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Cu toate acestea, nu pot considera drept oportună, din motivele menţionate anterior, modificarea regulilor jocului cu atât de puţin timp înaintea alegerilor. Aşteptăm, aşadar, ca viitorul Legislativ să pună la punct un pachet de legi electorale care conţin şi acest aspect.

Posted in Fără categorie | Leave a comment

135 de ani de relaţii diplomatice româno-americane

Declaratie politica sustinuta in plenul Senatului, 17.06.2015

Am avut cu toţii onoarea ca, în timpul mandatului nostru, să asistăm la un moment istoric. Ziua de duminică, 14 iunie, a marcat 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale între România şi Statele Unite ale Americii. Cu acest prilej, merită realizată o scurtă trecere în revistă a evoluţiei relaţiilor dintre ţările noastre, pentru a nu uita drumul anevoios pe care l-am străbătut ca naţiune pentru a ajunge în acest punct.

Statele Unite aveau o prezenţă consulară în România încă din 1866, însă relaţiile bilaterale dintre România, ca stat independent, şi Statele Unite ale Americii au debutat prin numirea lui Eugene Schuyler pe funcţia de consul general în iunie 1880. în 1882, acesta a fost numit în funcţii diplomatice şi în Grecia şi Serbia, mutându-şi rezidenţa în Atena. Pe 15 ianuarie 1918, România a stabilit prima misiune diplomatică la Washington prin delegaţia condusă de Constantin Angelescu, iar în 1921 a marcat prima misiune diplomatică americană destinată exclusiv relaţiei cu România prin numirea lui Peter Augustus Jay.

Nu putem însă uita petele negre din istoria relaţiilor diplomatice dintre statele noastre. în decembrie 1941, România a fost pusă în situaţia ingrată de a rupe relaţiile diplomatice cu SUA printr-o declaraţie de război, o declaraţie forţată de o alianţă cu state ce au ciuntit teritoriul naţional al României, pentru a ajunge mai târziu colegi de suferinţă sub jugul comunist.

După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice româno- americane s-au reluat, păstrând însă distanţa impusă de Războiul Rece. Deşi, pe măsură ce România se distanţa de politicile URSS, relaţiile ţărilor noastre se detensionau, putem vorbi despre o revenire la relaţiile diplomatice amicale din perioada antebelică de-abia după Revoluţia din 1989, când România s-a orientat definitiv către Occident şi a stabilit ca ţeluri atât integrarea în Uniunea Europeană, cât şi intrarea în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Cum putem rezuma 135 de ani de relaţii diplomatice? Din ţară de importanţă secundară la graniţa Europei, devenind inamic fără voie, fără voia sa, iar apoi un stat izolat de o cortină de fier, România a ajuns unul dintre principalii aliaţi ai Statelor Unite în cadrul NATO la graniţa Alianţei în zilele noastre. România şi Statele Unite ale Americii. unite printr-un Parteneriat Strategic pentru secolul XXI într-o relaţie privilegiată de prietenie şi respect reciproc, şi-au luat asupra lor angajamente pentru promovarea valorilor democraţiei, a libertăţii şi a statului de drept, rămânând totodată vigilente în apărarea intereselor strategice ale ambelor popoare în acest secol XXI plin de provocări şi ameninţări.

Pentru România, Statele Unite, prin intermediul NATO, reprezintă o garanţie a siguranţei naţionale, o garanţie ce ne permite să ne canalizăm eforturile spre consolidarea democraţiei şi a statului de drept în interiorul propriilor graniţe, spre creşterea economică şi bunăstarea ţării noastre. La rândul lor. Statele Unite beneficiază, prin sprijinul României, de unul dintre cei mai devotaţi aliaţi NATO pe graniţa estică a Alianţei, linia întâi de apărare a spaţiului european membru NATO.

în ciuda unei istorii pe alocuri tumultuoase, România postdecembristă se dovedeşte a fi dedicată prieteniei şi bunelor relaţii cu Statele Unite şi, de curând, şi-a reafirmat angajamentul de a acţiona şi în viitor ca partener, aliat de încredere şi prieten al Statelor Unite ale Americii, în scopul asigurării securităţii, stabilităţii şi prosperităţii atât a României, cât şi a celorlalte state aflate sub umbrela NATO.

Posted in Fără categorie | Leave a comment

Revizuirea Constituţiei, dincolo de lupta politică

Declaratie politica sustinuta in plenul Senatului, 11.02.2014

Prin declaraţia mea politică „Revizuirea Constituţiei, dincolo de lupta politică”, doresc să atrag atenţia asupra momentului istoric în care ne aflăm prin simplul fapt că în Parlamentul României este în discuţie proiectul de revizuire a Constituţiei.

România, precum majoritatea statelor lumii, are o Constituţie codificată, scrisă într-un singur document, care stă la baza orânduirii legale a ţării în care trăim, piedică în faţa tiraniei, a derapajelor puterii şi garant al drepturilor şi libertăţilor tuturor celor care trăiesc în acest stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil.

O realitate de netăgăduit este însă că o lege trebuie să evolueze pentru a fi în concordanţă cu realitatea în care trăim, iar Constituţia este o lege. Nu poate nega nimeni faptul că, în momentul de faţă, textul Constituţiei a fost depăşit de realitate prin trecerea timpului. Titlul VI al Constituţiei este un exemplu cât se poate de clar, întrucât integrarea României atât în Uniunea Europeană, cât şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a devenit realitate, şi nu proiect prevăzut de legea fundamentală a ţării.

Nu este cazul să intru în dezbateri despre cât de importantă este o revizuire a acestui text atât pentru a-1 aduce la zi cu realitatea în care trăim, cât şi pentru a clarifica toate raporturile între puterile statului, pentru a nu lăsa loc pentru interpretări eronate. Sunt convins că suntem cu toţii conştienţi de importanţa acestei iniţiative.

Fiind o Constituţie rigidă, revizuirea acestei legi nu este un proces uşor. Va fi nevoie de cooperare şi dezbatere în cadrul Parlamentului între toate formaţiunile politice. Mai mult decât atât, va fi nevoie de interesul şi dorinţa cetăţenilor României de a vedea această schimbare înfăptuită prin participarea la referendumul de validare a acestor modificări aduse Constituţiei României.

Spuneam la începutul acestei declaraţii că ne aflăm într-un moment cu o mare însemnătate istorică. Au trecut mai mult de zece ani de la ultima revizuire a Constituţiei, care a avut loc tot la mai mult de zece ani de la adoptarea Constituţiei României în Adunarea Constituantă din 1991. în 2014, la 23 de ani de la adoptarea Constituţiei României, poporul român, exercitându-şi suveranitatea prin reprezentanţii săi, propune revizuirea Constituţiei. Am convingerea că în urma exprimării directe, prin referendum, a suveranităţii sale, poporul român va aproba aceste modificări aduse Constituţiei României pentru binele întregii ţări şi al statului de drept.

Vă mulţumesc şi vă invit să trataţi subiectul revizuirii Constituţiei cu cea mai mare atenţie, dincolo de disputele politice, urmărind doar interesul naţional.

Posted in Fără categorie | Leave a comment

La multi ani !

Posted in Fără categorie | Leave a comment

La multi ani, Romania!

Sanate, fericire si prosperitate tuturor romanilor!

Posted in Fără categorie | Leave a comment

Senatorul Banias vrea modificări la Legea Pensiilor

Senatorul Mircea Banias a depus la Biroul Permanent al Senatului un proiect de lege pentru modificarea Legii Pensiilor 263/2010, proiect ce prevede reducerea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă la femei cu un an pentru fiecare copil născut, în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare. Motivul acestei iniţiative este pericolul în care se află întregul sistem de asigurări sociale şi pensii bazat pe solidaritatea intergeneraţională în lipsa unei creşteri rapide şi susţinute a natalităţii, arată senatorul. Soluţiile adoptate până în prezent în legsilaţia pensiilor nu pot decât să amâne o inevitabliă prăbuşire a sistemului în lipsa unei viitoare generaţii tinere numeroasă şi aptă de muncă, capabilă să îşi susţină părinţii şi bunicii ce vor ajunge la vârsta de pensionare. Încurajând, pe de o parte, natalitatea în rândul tinerelor generaţii şi pe de altă parte oferind tinerilor posibilitatea de a-şi lăsa copiii în grija bunicilor cât timp ei merg la muncă, măsura propusă poate fi un prim pas pe drumul nenumăratelor eforturi necesare redresării situaţiei demografice a României, susţine parlamentarul constănţean.

2 oct 2013, Alexandra VASILE, Ziarul Replica de Constanta,

Posted in Fără categorie | Leave a comment

Situaţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Apostol Andrei” Constanţa în cadrul Programului Acţiuni prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut

Întrebare adresată domnului Gheorghe-Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătăţii

Şedinţa Senatului din data de: 27.05.2013

Prin adresa nr. 9340/14.05.2013, Consiliului Judeţean Constanţa mi-a adus la cunoştinţă faptul că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Apostol Andrei” Constanţa nu a fost inclus în Programul Acţiuni prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut în ciuda avizului favorabil din punct de vedere tehnic şi medical al Preşedintelui Comisiei de Cardiologie din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Vă rog domnule ministru, să îmi comunicaţi care au fost criteriile pentru includerea în acest program cât şi motivele pentru care Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa nu a fost inclus.

De asemenea, vă rog, să îmi comunicaţi dacă aveţi în vedere o creştere a volumului resurselor financiare alocate Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Apostol Andrei” Constanţa de către Ministerul Sănătăţii.

Ataşat acestei întrebări vă trimit adresa Consiliului Judeţean Constanţa.

Solicit răspuns scris.

Va mulţumesc,

 

Raspunsul domnului Eugen Nicolaescu, Ministrul Sănătăţii

“Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea dvs. cu privire la situaţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Apostol Andrei” Constanţa, în cadrul Programului Acţiuni Prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut, vă comunicăm următoarele

Potrivit art. 93, alin. (4) şi alin. (4A1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat şi din venituri proprii se asigură fonduri pentru spitalele regionale de urgenţă şi spitalele judeţene de urgenţă de grad II, pentru îngrijirea cazurilor critice ale căror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.

Până în anul 2013, finanţarea pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut era asigurată de către Ministerul Sănătăţii printr-un subprogram din cadrul Programului Naţional de boli cardiovasculare – Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut. în urma reorganizării modului de finanţare a programelor, acest program a fost preluat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Având în vedere importanţa majoră a cazurilor de infarct miocardic acut, Ministerul Sănătăţii a decis să continue această finanţare cu fonduri din bugetul Ministerului Sănătăţii, de la bugetul de stat şi din venituri proprii, prin intermediul Acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut, denumite în continuare AP- IMA. în acest sens, a fost elaborat Ordinul ministrului sănătăţii nr. 585 din 29 aprilie 2013 privind aprobarea Normelor tehnice de finanţare şi realizare a AP-IMA.

în conformitate cu prevederile art. 1, alin. (2) din Anexa 1 a ordinului sus­menţionat, Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătăţii, constituită prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii, are calitatea de coordonator naţional al AP-IMA. Lista spitalelor prin care se derulează aceste acţiuni a fost elaborată la propunerea Comisiei de cardiologie, având în vedere criteriile de organizare a activităţii de urgenţe cardiologice, de asigurare a permanenţei specialiştilor implicaţi în aceste activităţi medicale, de dotare cu echipamente specifice, precum şi experienţa şi performanţa profesională a personalului implicat. In ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră, de includere a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Constanţa în AP-IMA. Ministerul Sănătăţii trebuie să tină cont de următoarele aspecte:

  1. Programul de infarct miocardic acut este un program finanţat de la bugetul de stat, cu sume limitate;
  2. Programul este destinat unui număr limitat de centre organizate pe plan naţional, astfel încât, fiecare dintre aceste centre să aibă posibilitatea de a se dezvolta şi, în acelaşi timp, de a-şi conserva experienţa în acest domeniu, fiind dovedit faptul că centrele care efectuează un număr restrâns de intervenţii au rezultate mai slabe decât cele care efectuează un număr mai mare de proceduri de acest tip. Astfel, datele recente prezentate în cadrul analizei programelor de infarct pe plan european au demostrat, în mod clar, o diferenţă în supravieţuire, comparativ cu Bulgaria, net în favoarea României, în pofida faptului că în Bulgaria numărul centrelor este mult mai mare. Deci, un număr mare de centre au rezultate mai puţin favorabile dacă numărul de intervenţii nu este suficient pentru constituirea şi păstrarea experienţei obligatorii pentru intervenţii de o asemenea dificultate, complexitate şi urgenţă;
  3. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Constanţa NU are în structura aprobată de către Ministerul Sănătăţii, nici compartiment sau secţie de cardiologie intervenţională, nici laborator de angiografie, structuri care sunt esenţiale pentru realizarea intervenţiilor derulate prin AP-IMA. Aşa cum inclusiv în adresele dumneavoastră se menţionează, aceste activităţi se realizează printr-un parteneriat cu o firmă comercială privată. în aceste condiţii, este evident că spitalul nu are nici dotarea şi nici personalul de specialitate necesare pentru a derula aceste intervenţii complexe, ci, eventual, furnizorul privat cu care este încheiat acest parteneriat. Deoarece această cerere nu este unică, existând mai multe cereri similare pentru finanţarea unor structuri private în cadrul spitalelor publice, considerăm că orice modificare a modului de finanţare actual trebuie efectuată pe baza unor analize pertinente pe plan naţional şi numai prin creşterea sumei alocate acestui program, nu prin redistribuirea ei;
  4.  în acelaşi timp, asigurarea permanenţei pentru aceste intervenţii de urgenţă de cardiologie intervenţională este o altă problemă care trebuie analizată. Astfel, chiar dacă societatea comercială parteneră asigură personal de specialitate, din informaţiile primite rezultă că acelaşi medic trebuie să asigure atât intervenţiile din cursul zilei cât şi pe cele din cursul nopţii, fiecare medic trebuind să fie disponibil 24h din 24h, în fiecare zi, timp de o săptămână întreagă. O astfel de activitate, este foarte clar că se situează cu mult în afara normelor admisibile, atât din punct de vedere legal cât şi din punctul de vedere al capacităţii umane de lucru. Pentru Ministerul Sănătăţii, este evident că o astfel de activitate nu poate fi definită ca asigurând o permanenţă a servicului, în condiţiile descrise mai sus.

Pe de altă parte, reamintim faptul că, la demararea acestui parteneriat cu firma privată, Consiliul Judeţean Constanţa a afirmat că pentru pacienţii cu infarct miocardic acut, finanţarea se va asigura de către autorităţile locale. In concluzie, Ministerul Sănătăţii consideră inoportună redistribuirea fondurilor alocate în cadrul AP-IMA prin reducerea sumelor de la celelalte centre, mai ales că aceste fonduri sunt limitate şi pentru centrele respective.

Pentru a obţine finanţare de la bugetul de stat, solicitarea dumneavoastră poate fi luată în considerare în viitor, după o analiză aprofundată a situaţiilor similare de colaborare între autorităţile administraţiei publice şi entităţi private din restul ţării, având în vedere contextul naţional, priorităţile asistenţei medicale de urgenţă, precum şi disponibilităţile financiare care vor fi alocate pentru aceste activităţi.”

 

 

 

Posted in Fără categorie | Leave a comment

Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine

Întrebare adresată domnului Remus Pricopie, Ministrul Educaţiei,

Şedinţa Senatului din data de 21.05.2013

Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 prevede prin arî. 77 alin. 4 echivalarea la proba C a examenului de bacalaureat a rezultatelor obţinute la diplome cu recunoaştere internaţională. Metodologia acestei echivalări este aprobată prin Ordin de Ministru. Cu toate acestea, ultimul ordin care reglementează această recunoaştere a diplomelor este OM 5219/2010 emis în baza Legii învăţământului nr. 84/1995.

Astfel, în cazul diplomelor emise de University of Cambridge – ESOL, condiţia prevăzută de actul normativ adus în discuţie pentru recunoaştere şi echivalare este cea de “promovare” a examenului, în prezent, diplomele Cambridge nu mai folosesc calificativul “nepromovat” în eliberarea rezultatelor. Unui candidat care nu întruneşte condiţiile pentru promovarea examenului i se eliberează o diplomă prin care este certificat nivelul de cunoştere a limbii engleze în cadrul European de referinţa – unui candidat care nu întruneşte un punctaj suficient pentru obţinerea nivelului C1, de exemplu, i se poate elibera o diplomă care îi certifică nivelul de competenţă B2. Cu toate că nivelul minim de cunoaştere a limbii străine pentru echivalare este B1 r o diplomă de acest tip nu permite echivalarea în condiţiile legislaţiei actuale.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, domnule ministru, să îmi comunicaţi ce măsuri veţi lua pentru rezolvarea acestei probleme şi să îmi transmiteţi, de asemenea, dacă aveţi în vedere şi echivalarea examenelor de competenţe lingvistice în cazul testelor de admitere pentru clasele bilingve de limba engleză din ciclul preuniversitar.

Va mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

 

Raspunsul domnului Remus Pricopie, Ministrul Educatiei:

“Stimate domnule senator,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înaintată Ministerului Educaţiei Naţionale prin adresa Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul – Guvernul României nr. 4390/DRP/27.05.2013 şi înregistrată cu nr. 9224/29.05.2013, vă comunicăm următoarele:

în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale OMECTS nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin OMECTS nr. 4799/2010 şi care, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din OMECTS nr. 5610/2012 este valabilă şi pentru sesiunile examenului de bacalaureat – 2013, reprezintă baza legală pentru desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional 2013.

Prevederile art. 6 din OMECTS nr. 5610/2012, privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional – 2013, subliniază faptul că „recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine” se fac în conformitate cu Metodologia de recunoaştere şi echivalare a rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, din cadrul examenului de bacalaureat, aprobată prin OMECTS nr. 5219/2010. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din metodologia mai sus menţionată, aprobată prin OMECTS nr. 5219/2010, „elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, numite în cele ce urmează examene cu recunoaştere internaţională; au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal – proba C din cadrul examenului de bacalaureat.”

Cu toate că certificatele Cambridge, în actualul format, nu folosesc pe prima pagină termenul „promovat”, se dă explicaţia promovării sau nepromovării unui anumit nivel de competenţă lingvistică pe pagina a doua, unde se reţine, cu exactitate, nivelul competenţei lingvistice, corespunzător unui anumit certificat.

Pentru anul şcolar 2013-2014 este valabilă Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, conform OMECTS nr. 5608/2012. Metodologia de organizare şi desfăşurare şi structura probei de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă (anexa nr. IV la Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii) reţine ca rezultat al evaluării notele pe care elevii ie obţin la aceste probe de verificare, note care sunt necesare la o eventuală departajare a candidaţilor.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a Vlll-a, aprobată prin OMECTS nr. 4801/2010 şi valabilă pentru anul şcolar 2012-2013, conform OMECTS nr. 5606/2012, ca şi Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat, fixează modalităţile de clasificare a elevilor în funcţie de rezultatele obţinute (şi de aici nevoia de a avea acelaşi tip de evaluare la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în învăţământul liceal de stat), în timp ce examenul de bacalaureat constată rezultatele pe care elevii le au la sfârşitul învăţământului secundar superior, fără a fi necesară o ierarhizare a acestora.

Aspectele prezentate în legătură cu recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine vor fi reţinute ca propuneri pentru elaborarea unei noi Metodologii de recunoaştere şi echivalare care va intra în vigoare în momentul în care o nouă Metodologie de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat va fi elaborată.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimate domnule senator, de toată consideraţia mea.”

 

 

Posted in Fără categorie | Leave a comment

Hristos a înviat!

Posted in Fără categorie | Leave a comment